Poem: Morţii Mele!

Moartea,
Nu-ţi ia totul!
Îţi lasă un chin.
Îţi lasă: Amintirea.

Cataclism,
Deasupra ruinelor
Năvălesc întrebările
Nedumerite, chinuite,
Fără conştiinţă.

Suferinde tragedii
Ursesc în umbră.
O crimă lăuntrică,
Sufăr, de-o boală
De inimă.

Lumina unui fulger
Întrezăreşte-mi: Judecata,
Sensibil pesimistă, mi-e gândirea
Căci ştiu că-mi merit pedeapsa
Oricare ar fi ea!

Moarte,
Să mai mor!
Să nu mai sufăr
Nici-un zbucium
Nici-un dor,
Inutil.
.......
Rogu-vă,
Pe mine, uitaţi-mă!